Bogdan Buzoianu: "Punctele şi liniile sunt viaţa mea"

Bogdan Buzoianu: "Punctele şi liniile sunt viaţa mea"

Trimis de Ana la Vin, 06/03/2011 - 12:32

Bogdan Buzoianu, campion mondial la Radiotelegrafie, s-a mutat de curând în Lucerna. În urmă cu câteva zile redactorii ziarului Luzernerzeitung au scris un articol impresionant de jumătate de pagină despre el; şi alte publicaţii elveţiene de specialitate (Radio) au scris cu entuziasm despre palmaresul impresionant al românului campion care va participa anul acesta, în octombrie, la Campionatele Mondiale de Radiotelegrafie viteza din Bielefeld, de data asta reprezentând Elveţia.

 

M-am dus la el acasă să-i iau, la rândul meu, un interviu pentru casa-romanilor.ch. Bogdan este un tânăr de 30 de ani îngrijit, simpatic, uşor timid. M-a poftit ospitalier în sufragerie, iar soţia lui m-a servit drăguţă cu o cafea.
 
- Cum ai ajuns în Elveţia? De ce ai ales Elveţia?
- Am ales Elveţia în primul rând datorită faptului că soţia mea are două surori aici, pentru că nivelul de trai este foarte ridicat şi această minunată ţară îţi oferă perspective de viitor şi siguranţă.
 
- De cât timp eşti căsătorit şi ce face soţia ta?
- Suntem căsătoriţi de 4 ani. Pe soţia mea o cheamă Ioana-Alina şi este asistentă medicală la Kantonsspital Luzern.

- Unde ai locuit în România?
- Sunt născut în Piatra Neamţ şi am locuit acolo timp de 30 de ani, cu excepţia perioadei în care am făcut studiile în Iaşi.

- Ce studii ai?
- Master în Management şi Marketing în Sport, Facultatea de Educatie Fizica şi Sport - Alexandru Ioan Cuza Iaşi, Şcoala de Antrenori Bucureşti, Liceul Ghe. Cartianu Piatra Neamţ.

- Ce pasiuni ai?
- Pasiunile mele sunt: telegrafia viteză (Alfabetul Morse), sporturile, muzica, PC-ul, lectura şi îmi place foarte mult să călătoresc.

- De ce telegrafia viteză?
- Unchiul meu mi-a inspirat această pasiune încă de mic copil, el la rândul lui fiind un foarte bun operator radio.

- De la câţi ani practici telegrafia viteză şi care este palmaresul tău?
- Am îndrăgit acest sport de la vârsta de 10 ani şi timp de 20 de ani l-am practicat cu mult drag. În toţi aceşti ani am reuşit să adun în vitrina mea cu trofee 5 recorduri mondiale, 1 titlu de campion mondial, 3 titluri europene, 3 medalii de aur la diferite cupe europene, 18 titluri de campion naţional, peste 50 de medalii, peste 100 de diplome, decoraţii şi alte distincţii obţinute de-a lungul timpului de la autorităţile statului şi a celor din Piatra Neamţ. Ca recunoştinţă am fost decorat cu “Meritul Sportiv clasa I” în anul 2004 de către preşedintele României Ion Iliescu pentru promovarea imaginii României. Federaţia de specialitate mi-a acordat titlul suprem de Maestru Emerit al sportului în anul 2005, ceea ce înseamnă foarte mult pentru mine, este practic o recunoaştere  a muncii mele şi a pasiunii duse la extrem.

- Care au fost cele mai frumoase momente din viaţa sportivă?
- Cele mai frumoase momente din viaţa sportivă au fost bineînţeles acelea în care Imnul României s-a făcut auzit atunci când eram pe prima treaptă a podiumului. Este ceva deosebit care nu se poate explica în cuvinte.

- Ce planuri de viitor ai din punct de vedere sportiv cât şi profesional?
- În momentul în care am părăsit ţara m-am gândit ca aş putea să continui în Elveţia ceea ce am început cu mulţi ani în urmă, pasiunea mea pentru telegrafia viteză. Cu ajutorul preşedintelui Federaţiei Internationale al IARU, Oliver Tabakovski, am gasit înţelegere. În scurt timp am luat legătura şi cu Andreas Thiemann, vicepreşedintele Federaţiei Elveţiene, şi cu soţia lui, Yvonne, care m-au primit cu braţele deschise. Ceea ce părea a fi un vis a devenit în scurt timp realitate şi acum pot spune cu certitudine că la Mondialele din Germania din acest an de la Bielefeld voi reprezenta Elveţia. Totul a fost posibil cu ajutorul unor oameni deosebiţi, prietena noastră Lilian Moschin precum şi celor mai sus amintiţi din federaţia elveţiană, cărora aş dori să le mulţumesc pe această cale.


Cei de la redacţia ziarului local Luzernerzeitung, auzind că în oraşul lor s-a mutat un campion mondial, s-au arătat interesaţi să scrie un articol despre activitatea şi pasiunea mea. Colaborarea noastră va continua şi vom încerca să mediatizăm acest sport şi să-l facem cunoscut tuturor. Un nou articol va apărea dupa Campionatul Mondial din luna octombrie. Îmi doresc ca imnul Elveţiei să se facă auzit pentru prima dată la aceste competiţii, Elveţia nereuşind până acum să câştige vreo medalie.

 

Din punct de vedere profesional îmi doresc să-mi gasesc un serviciu ca profesor de sport, atunci când nivelul limbii germane îmi va permite acest lucru.
 
- Care este nivelul tău de limbă germană?
- Am învăţat limba germană aici în Elveţia timp de 5 luni, la institutul Alemania Deutsch Schule. Nivelul la care am ajuns este A2.

- Ce ocupaţie ai în acest moment?
- În acest moment învăt limba germană acasă, trimit cv-uri în fiecare zi pentru un servici şi bineînţeles mă pregătesc pentru Campionatul Mondial din Germania.

- Cum ţi se pare Elveţia şi românii din Elveţia?
- După 8 luni în Elveţia pot spune că este cea mai frumoasă ţară în care am fost, unde oamenii îţi zâmbesc şi se opresc din drumul lor să te ajute atunci când le ceri ajutorul. Totul este atât de bine organizat aici, mă refer în primul rând la transportul în comun, la sistemul salarial şi medical.


Referitor la românii de aici, pot spune că sunt oameni de calitate, oameni serioşi cu familii frumoase cu care ne-am împrietenit şi ne întâlnim cu ei mereu cu mare drag. Una dintre acestea este familia Ciocan, Dan şi soţia lui Livia care locuiesc tot în Luzern şi cu care petrecem clipe minunate. De asemenea şi cumnatele mele Ana şi Codrina, împreună cu familiile lor, ne fac să mai uităm de dorul de acasă.
 
- Ce sfaturi le dai celor care vor sa înceapă în Elveţia o viaţă nouă?
- Orice început este dificil, în primul rând să înveţe bine limba germană, sa fie serioşi şi corecţi la locul de muncă, să fie un model pentru ceilalţi oameni cu care vin în contact, şefi, prieteni, colegi, vecini şi faţă de poporul elveţian.

- Ce le transmiţi românilor din Elveţia?
- Le doresc multă sănătate, răbdare, prosperitate şi sa nu uite niciodată de unde au plecat.

 

Ana Schollenberger, Basel

 

Comentarii

Trimis de ALIN la

Salut Bogdan!Cu multi ani in urma am fost si eu radiotelegrafist amator. Din intamplare te-am gasit pe net.Prin anii 1986-1990 am participat la mai multe campionate de telegrafie sala. Pe atunci, marii campioni erau Manciu Catalin cu 320s/m la receptie viteza litere (campion national) si Petheu Iulian cu 500 s/m la receptie viteza cifre (campion international),  Petheu Iulian fiind un adevarat fenomen in acest domeniu.Mi-ar face placere sa discut cu tine despre radiotelegrafie.Succes in continuare!Alles GuteAlin Topirceanualin_topirceanu@yahoo.com

Add comment

Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii

 


 Despre noi    Termeni de utilizare    Abonarea la ştiri    Donaţii    Implică-te şi tu!    Contact         Hosting by