Dialog cu Alexandru Vaida, candidat la Parlamentul Elveției

Dialog cu Alexandru Vaida, candidat la Parlamentul Elveției

Trimis de Giorgia la Mar, 05/05/2015 - 15:58

Secțiunea politică a Casei românilor din Elveția a prezentat, cu puțin timp în urmă, profilul celui mai nou candidat româno-elvețian la alegerile parlamentare din toamna acestui an. Despre Alexandru Vaida  mai multe detalii în acest articol.

 

Giorgia Seeholzer: Alexandru, într-un interviu acordat ziarului Aargauer Zeitung ai spus că ai ajuns în Elveția cu statut de azilant, mențiunea aceasta a marcat de altfel și titlul articolului despre tine. Cum a avut loc plecarea ta și a familiei tale din România, în ce context, și cum s-a realizat acel proces de stabilire în Elveția ținând cont de situația politică a anilor când familia Vaida a decis să părăsească România

 

Alexandru Vaida: Decizia plecării a fost luată în contextul unei dictaturi naționalist-comuniste și părinții mei și-au dorit ca fiul lor să crească într-o țară liberă, Elveția.

 

Giorgia Seeholzer: Contrastul dintre cele două țări, mai ales în perioada acelor ani, era foarte mare. Ce te-a impresionat în mod deosebit pozitiv la primul contact pe care l-ai avut cu Elveția, care a fost primul oraș unde ai ajuns? A existat și vreun aspect negativ care ți-a atras atenția în acea perioadă de nou venit?

 

Alexandru Vaida: Perfecțiunea infrastructurii, lipsa agresiunii din școli și viața cotidiană și abundența produselor din magazine care contrasta enorm cu lipsurile din țară. La acel moment, a fost un adevărat șoc cultural. Aveai într-adevăr sentimentul că te afli într-o țară sigură, unde chiar și aspectele negative se discută public. Am ajuns în Aarau, capitala cantonului Aargau, unde ne-am stabilit, și, ulterior încetățenit.

 

Giorgia Seeholzer: În prezentarea despre tine, publicată pe pagina online a partidului CVP- Würenlingen, faci parte din conducerea acestui partid local și activezi în Comisia pentru Integrare și Migrație. Ce înseamnă pentru tine integrare?

 

Alexandru Vaida: Înseamnă în primul rând învățarea limbii locale, pentru a putea comunica și a intra în contact cu autohtonii, deși mulți dintre ei cunosc engleza, franceza sau italiana, limbi care-ți pot facilita primul pas. Respectul legilor și al regulamentelor ar trebui sa fie de la sine înțeles, dar și înțelegerea obiceiurilor și tradițiilor te ajută foarte mult. Semnul „suprem” in procesul de integrare este când te angajezi pentru bunăstarea compatrioților, prin implicarea în asociații sau cluburi, cu funcții de cele mai multe ori benevole.

 

Giorgia Seeholzer: Ce a determinat decizia implicării tale în politica locală și acum cantonală prin nominalizarea recentă. A existat un așa zis punct zero care te-a determinat să pornești la acțiune politic?

 

Alexandru Vaida: Din momentul când devii cetățean elvețian, votul tău contează la toate nivelele de alegeri comunale, cantonale sau naționale. În plus, ai dreptul să-ți spui opinia directă asupra legilor prin inițiative și referendumuri. Primești plicul de vot de patru ori pe an, ceea ce reprezintă adevărata democrație directă. În timp interesul pentru istorie și politică avut deja din tinerețe s-a transformat în dorința de a mă implica direct în interesul societății în cadrul unui partid.

 

Giorgia Seeholzer: Poți descrie pe scurt, te rog, care au fost pașii necesari pentru a fi ales în conducerea partidului CVP local și pentru a ajunge candidat al parlamentului din Berna?

 

Alexandru Vaida: La început am fost simplu membru, participând la diverse adunări și comisii, unde mi-am spus opinia și am participat la organizarea unor evenimente în diferite ocazii. Apoi am lansat o petiție în comuna unde locuiesc actual, pentru îmbunătățirea situației rutiere spre siguranța pietonilor, care a fost susținută de un mare număr de locuitori. În momentul când s-a eliberat un post în conducerea locală, am fost contactat, propus și ales. Nominalizarea pentru parlamentul național a fost pentru mine o enormă surpriză. Am acceptat, realizând marele sprijin din interiorul conducerii și al membrilor partidului meu, în plus și din rândul prietenilor.

 

Giorgia Seeholzer: Ce reprezintă exact poziția a 14-a care ți-a fost atribuită pe lista electorală a celor 16 candidați CVP ai cantonului Aargau ?

 

Alexandru Vaida: Este normal ca primele cinci locuri de pe listă să fie atribuite celor mai cunoscuți candidați, cotați cu cele mai mari șanse. Celelalte locuri se împart candidaților mai noi și mai putin cunoscuți.

 

Giorgia Seeholzer: Ce șanse vezi tu, din postura de candidat, pentru alegerile din octombrie?

 

Alexandru Vaida: Participând pentru prima oară la acest nivel, șansele reale sunt mici sau cel mult medii. Dar este o șansă unică, fiind primul cetățean elvețian de origine română nominalizat pe listele naționale ale unui partid de centru. Și aici în politică progresul se face « pas cu pas ».

 

Giorgia Seeholzer: Elvețienii, atât membrii societății civile cât și politicienii, sunt oameni meticuloși care plănuiesc din timp acțiunile pe care le întreprind, mai ales când este vorba de implicare politică. Alexandru, tu ce profil politic ai? Ce puncte politice vei susține și care sunt schimbările politice pe care ar urma sa le întreprinzi, alături de colegii parlamentari, în cazul in care vei fi ales.

 

Alexandru Vaida: Punctele cheie sunt domeniile migrației, sănătății și energiei. Toate acestea sunt legate una de alta, iar deciziile de baza și direcția principală sunt stabilite în parlamentul național.

 

Giorgia Seeholzer: Revenind la subiectul integrării, cum iți  desfășori activitatea de susținere a integrării migranților în cantonul Aargau. Care sunt grupele de migranți pe care le susți și de când te implici activ în susțirea acestora ?

 

Alexandru Vaida: Personal susțin integrarea tuturor migranților, indiferent de contextul cultural sau social din care provin. Desigur că prin originile și cunoștințele mele sunt predestinat românilor și  migranților din estul și chiar sudul Europei. Sunt mulți migranți din a doua sau chiar a treia generație care, deși crescuți și unii chiar născuți aici, totuși încă nu s-au decis sau interesat pentru a se încetățenii.

 

Giorgia Seeholzer: Presa elvețiană publică din când în când articole despre acei români  care nu au înteles că legea există pentru a fi respectată. Pe lângă aceste articole de presă, anual este facută public și acea statistică criminalistică la nivel federal. Anul acesta, chiar dacă românii încă conduc lista în categoria «criminalitate turistică »(n.r cetățeni români cu permise de ședere L / G sau turiști) cifra începe să fie în scădere. Dacă în 2013 era menționată o cifră de 2 941 persoane în acest an cifra publicată este de 2 800 persoane acuzate de încălcarea dreptului penal elvețian.

 

Cum gestionezi tu, ca om politic, informațiile negative despre românii din Elveția, fie ei și din categoria celor care au permise de ședere sub 12 luni și ce crezi că ar putea fi făcut la nivel federal ca imagina românilor să fie îmbunătățită ținând cont de faptul real că românii stabiliți aici sunt nu doar integrați dar contribuie concret la dezvoltarea sistemului social și economic al Elveției. Acum românii din Elveția cpntribuie, prin tine și prin alți oameni cu interese comune, chiar și la dezvoltarea sistemului politic elvețian.

 

 

Alexandru Vaida: Practic toți oamenii de aici cu care am discutat despre români de-a lungul anilor au un discernamant foarte clar. Românii ce trăiesc aici sunt considerați  cinstiți, muncitori, onești, integrați exemplar. Faptele negative despre România, cum ar fi corupția, nepotismul, criminalitatea sunt percepute doar de la distanță. Extrem de important rămâne dialogul la nivel înalt, al conducerilor și ministerelor de externe ale celor două state, dar și contactele sociale dintre oamenii ce trăiesc aici. Românii cu drept de ședere să nu-și ascundă originea, ba dimpotrivă să abordeze o ușoară doză de mândrie că provin dintr-o țară cu o istorie zbuciumată, dar cu o cultură competitivă la nivel internațional.

 

Giorgia Seeholzer: România a aflat deja  despre tine, dovadă știrile preluate de la un ziar la altul cu același subiect titrat «Un român candidează… ». Dacă un partid din România te-ar solicita să te implici politic în Romania,  ai accepta? Dacă da, care partid actual al României te reprezintă, dacă nu, de ce.

 

Alexandru Vaida: Nu, clar nu doresc să mă implic activ în politica din țară și nu este o prioritate pentru mine. Deși rămân interesat ce se întâmplă acolo, deși am de gând să-mi folosesc dreptul de vot pentru viitoarele alegeri, la fel cum am făcut și în toamna trecută, totuși politica din România rămâne foarte departe de mine. Iar pentru a participa direct trebuie să fii prezent acolo în centrul deciziilor. Oricum, consider că schimbările politice de anul trecut oferă șansele unei adevărate schimbări spre o democrație normală.

 

Giorgia Seeholzer: Cum se va desfășura activitatea ta electorală în următoarele șase luni până la alegerile din octombrie ?

 

Alexandru Vaida: Ședințe, meetinguri, scrisori, prezență în public și mass-media, apeluri în social media. Cel mai important rămâne însă contactul fizic direct cu alegătorii. Aici cetățenii nu aleg doar un nume ci o persoană pe care o cunosc din « față-n-față ». Personal trebuie să mă fac cunoscut și în rândul membrilor secțiunilor regionale ale partidului, dar și unui cât mai mare număr de alegători publici, ca și în rândul acelor « mai noi » cetățeni, așa zișii « Eingebürgerte ». Clar, nu o să fie ușor, dar este palpitant.

 

Giorgia Seeholzer: Și o ultimă întrebare, de fapt poate cea mai importantă în sistemul politic elvețian, ținând cont de forma specială de guvernământ pe care această țară o are, ce înseamnă pentru tine consensul politic și cum îl vei aplica în acțiunile tale politice viitoare. Există partide cu care sub nici o formă nu vei colabora ? Pentru alegerile din toamna aceasta, de curând FDP (liberalii), CVP (creștin-democrații) și SVP (partidul poporului) au încheiat o alianță care tinde să demonteze cel de al doilea loc în Consiliul Federal al Partidului Socialist Elvețian, SP.

 

 

Alexandru Vaida: Această « alianță » menționată a fost întocmită din punct de vedere economic, întrucat punctele comune la acest capitol sunt mult mai numeroase decat diferențele. În plus, tratatul a fost semnat doar la nivelul prezidențial al partidelor. După cum se știe, în Elveția ultimul cuvânt îl are poporul, respectiv baza alegătorilor din partidele menționate. Până în octombrie « va mai curge încă multă apă pe Aare de la Berna până în Aargau».

 

Giorgia Seeholzer: În încheiere, ce mesaj dorești să transmiți cititorilor români din Elveția ?

 

Alexandru Vaida: Să nu se mulțumească doar cu «merge și aș​a» ci să-l înlocuiască cu «se poate și mai bine!». Să se implice în viața locală, să participe în asociații, cluburi și activități benevole, să preia inițiativa. Să se bucure chiar și de cea mai mică realizare, după principiul «drumul cel mai lung se începe cu primul pas ».

 

Mulțumiri candidatului Alexandru Vaida pentru disponibilitatea acordării acestui interviu.

 

Giorgia Seeholzer, Lucerna.

 

Notă:

Acest interviu a fost realizat la sfârșitul lunii aprilie la adunarea generală a delegaților CVP care a avut loc în Windisch- Brugg, canton Aargau. Mai multe imagini plus o mică înregistrare video puteți accesa aici

Add comment

Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii

 


 Despre noi    Termeni de utilizare    Abonarea la ştiri    Donaţii    Implică-te şi tu!    Contact         Hosting by