Elveția votează - iunie 2015

Elveția votează - iunie 2015

Trimis de Lidia Piaget la Lun, 06/01/2015 - 14:28

Diagnosticul genetic de preimplantare. Modificarea Constituției și a legii cu privire la procrearea asistată medical (PAM)

 

Un subiect care a stârnit reacții foarte aprinse în mediul politic și a fost îndelung dezbătut dacă și cum trebuie legiferat.  Ediția în limba română a The British Medical Journal explică: Diagnosticul genetic de preimplantare (DGP) presupune evaluarea embrionului după fertilizarea in vitro. Cu ajutorul acestuia se pot depista trei tipuri de boli genetice. Astfel, părinții care sunt purtători de boli genetice ereditare sau prezintă mutații cromozomiale pot beneficia de acest diagnostic pentru a depista precoce un făt cu dezechilibru cromozomial și a alege pentru implantare numai embrioni care nu au afecțiuni genetice.

 

În Elveția acest diagnostic este interzis de la intrarea în vigoare a legii cu privire la procrearea asistată medical în 2001. Orice deschidere față de subiect a stârnit discuții înfocate despre aspectele etice și riscurile de a cădea în plasa eugenismului.

 

Consiliul național si cel al statelor au decis că ar trebui să fie mai puțin restrictive condițiile în care se poate efectua DGP-ul. Proiectul invită elvețienii să voteze în favoarea proiectului de modificare a constituției și a legii cu privire la procrearea asistată medical care, ulterior, are ca scop eliminarea a mai multor inconveniente ale legislației actuale.

 

NOTĂ: Se pare că un discurs care a avut greutate în campanie a fost cel al deputatului verde din cantonul Vaud, Luc Recordon, făcut încă în 2005, într-o liniște profundă. Alesul a vorbit în public pentru prima dată despre handicapul sau cu care trăiește din prima zi (sindromul Holt-Oram). El s-a adresat „în numele tuturor copiilor, care, ca și el, ar fi preferat să nu se nască, decât să se nască cu un handicap grav”. Este admirabil că, în pofida tuturor greutăților, și cu un noroc uriaș, după cum zice el însuși, Luc Recordon a reușit  să ducă o viață aparent normală, reușind să obțină o diplomă de inginer-fizician la EPFL, să devină avocat și doctor în drept, membru al Partidului Verzilor și să ocupe un loc în Consiluil Statelor  din 2007 (Consiliul Statelor= camera superioară a parlamentului elvețian).

 

Pentru francofoni, puteți citit discursul în integralitate aici http://www.lematin.ch/suisse/Luc-Recordon-l-homme-qui-aurait-prefere-ne-pas-naitre/story/18416220

 

 

Inițiativa populară cu privire la burse și revizuirea totală a legii cu privire la contribuțiile în formarea profesională

 

Dupa un meci de discuții între Consiliul Național, cel al Statelor, cel Federal și Uniunea Studenților/telor din Elveția (Union des Etudiant-e-s de Suisse sau UNES în franceză) pe tema impozitării burselor, vine rândul poporului să se exprime. Ca regula generală, cantonul de origine a persoanei în formare sau cantonul de domiciliu al părinților este cel care oferă bursa. Confederația subvenționează cantoanele cu o suma fixă de 25 milioane de franci pe an.

 

UNES a depus în 2012 inițiativa cu obiectivul de a armoniza sistemele de atribuire a burselor prin transferul competențelor în materie la Confederație.  Consilul Federal a elaborat un contra-proiect, afirmând că scopul este ca această coordonare a regimurilor de burse trebuie să asigure egalitatea de șanse în accesul la studiile superioare.  Acesta a fost, totuși, respins de ambele camere ale parlamentului, care, la rândul lor, au propus un alt proiect. Nici unul nu au mulțumit UNES care a decis să supună votului popular propriul text inițial.

 

 

Impozitarea succesiunilor (moștenirilor) de câteva milioane pentru finanțarea AVS-ului/AHV-ului - Assurance-Vieillesse et Survivants în franceză sau Alters- und Hinterlassenenversicherung în germană – Reforma fiscalității succesorale

 

Iată o inițiativă care va pune serios pe gânduri proprietarii de averi enorme care se refugiază în paradisul alpin, deși nu doar ei vor fi afectați de rezultatul acestui vot.

 

Autorii acestui proiect susțin că o moștenire trebuie tratată și impozitată ca și câștigurile loto. Ei propun instaurarea unui impozit federal pe moșteniri și donații care se va ridica la 20% pentru sumele ce depășesc 2 milioane de franci, avere netă. Anumite scutiri de impozite vor fi aplicate în cazul companiilor și exploatărilor agricole familiale. Una din condițiile pentru a beneficia de scutire  este garantarea continuării activităților comerciale pentru minim 10 ani.  Tabăra antreprenorilor împotriva acestui impozit susține că în aceste condiții multe din companiile familiale vor dispărea pur și simplu. Iar pentru particularii cu o casă familială  și/sau un apartament cu valoarea de piață de peste două milioane de franci, moștenirea va implica un raid pe la bănci în căutarea un credit pentru a plăti impozitul.

 

La ora actuală doar cinci cantoane percep taxe succesorale de la moștenitorii direcți : Vaud, Neuchatel, Appenzell Rhodes Inferiores, Solothurn și Graubunden. Impozitul este plătit de către moștenitor în primele trei cantoane, respectiv 3,5%, 3% și 1%, iar în ultimele două impozitul se calculează pe masa succesorală, adică suma totală moștenită. Cât pentru descendenții indrecți, impozitul se percepe diferit  în majoritatea cantoanelor,  în dependență de gradul de rudenie.

 

Votul majoritar pentru această inițiativă înseamnă instaurarea la nivel federal a unui impozit unic pe moșteniri și donații, indiferent de gradul de rudenie. Dacă va fi acceptată, legea va fi aplicată retroactiv de la 1 ianuarie 2012. Inițiativa preconizează ca două treimi din impozitul astfel încasat  să fie direcționate către sistemul AVS/AHV, iar o treime către cantoane, fără a preciza dacă această treime va fi împărțită proporțional cu încasările cantonale.  

 

Parlamentul recomandă refuzul initiațivei, fără a prezenta un contra-proiect, estimând că sistemul actual de impozitare a succesiunilor este suficient și echilibrat, iar sistemul AVS/AHV va fi finanțat mai inteligent prin mărirea de maximum 2% a TVA-ului.

 

NOTĂ: Nu am folosit dinadins termenul de paradis fiscal, deoarece, pentru locuitorii Elveției care nu beneficiază de un impozit pe cheltuilei, așa-zisul forfait fiscal nu e chiar paradis fiscal. Dacă nu v-ați convins, însă, la adresa http://taxfoundation.org/article/estate-and-inheritance-taxes-around-world puteți citi un studiu OCDE din martie 2015 care arată că 15 țări memebre OCDE nu percep impozitul succesoral pe averea lăsată moștenitorilor direcți. Din 2000 încoace, câteva țări europene au eliminat acest impozit, și anume: Portugalia, Slovacia, Suedia, Ungaria, Austria, Liechtenstein, Cehia și Norvegia. Iar în Austria, Belgia, Danemarca, Germania, Finlanda, Luxemburg sau Suedia, locuitorii nu plătesc impozit pe avere. Toate țările europene au un impozit pe venituri, fie conform sistemului progresiv de impozitare, fie o cotă unică.

 

Or, Elveția rămâne una din puținele țări europene care taxează triplu francul cetățenilor posesori ai pașaportului roșu cu cruce albă: prin impozitul pe venit, prin impozitul pe avere și la final, prin impozitul succesoral.

 

 

Modificarea legii cu privire la radio și televiziune.

 

Acest subiect a fost inițiat de către Consiliul Federal, care a prezentat, în mai 2013, un proiect de revizie parțială a legii cu privire la radio și televiziune. Obiectivul proiectului este de a schimba redevența de recepție radio/TV cu o redevență nesubordonată condiției de a deține un aparat de recepție. Toate gospodăriile și toate companiile vor trebui să plătească această redevență, chiar și cele ce nu dețin un aparat clasic de recepție, adică radio sau TV. Unele excepții vor exista, totuși, cum ar fi persoanele vulnerabile. Noutatea vine însă pentru micile întreprinderi care eu o cifră de afaceri inferioară a jumătate de milion de franci, adică 70% din companii.

 

Achitarea unei redevențe, chiar dacă nu avem radio sau TV în casă, se datorează revoluției tehnologice, termenul de aparat de recepție fiind învechit, recepția programelor fiind acum posibilă și prin intermediul telefoanelor, tabletelor și calculatoarelor.

 

Consiliul Federal nu prevede mărirea sumelor încasate, din contra, prin  faptul că vom fi mai mulți care vom plăti, taxa va scădea. Opoziția vine din partea companiilor, care văd în aceasta introducerea unei taxe pentru un serviciu pe care nu îl consumă, căci, argumentează USAM (Union Suisse des Arts et Metiers, Asociația Întreprinderilor Mici și Mijolocii), angajații lor muncesc, nu se uită la televizor.

 

Pe 14 iunie vom vedeam ce aleg elvețienii. Voi ați decis cu cine votați?

 

Pentru subiectele în detalii, aici toate subiectele de vot: http://www.parlament.ch/f/wahlen-abstimmungen/volksabstimmungen/volksabstimmungen-2015/Pages/2015-06-14.aspx

 


Lidia Piaget, Lausanne

 

 

Add comment

Autentificare sau înregistrare pentru a posta comentarii

 


 Despre noi    Termeni de utilizare    Abonarea la ştiri    Donaţii    Implică-te şi tu!    Contact         Hosting by