La curtea doamnei
Luni

Se-ntâmplă lucruri
ciudate

Şi vântul din patru
lumi

Se-adună să strângă
miraculoase

Frânturi de noapte…

Vântul ce cade din
Turla cea Mare

Lasă sădit în
neagra pupilă

Zgomot de umbre,
războaie stelare,

Fără contururi –
unghii de-acvilă

Moartă demult în
cioburi de lapte

La curtea doamnei
Luni

Nimeni nu ştie ce
se întâmplă

Urmează să moară
Marea Ducesă?

Bufonul cel Vesel
urmează să plângă?

Şi totul să fie
alai funerar?

Cortegiul imaginii
mele sărace

Minunat nu mai este
demult

Strigătul meu a
rămas în fereastră

Portocaliu şi
straniu de mut

Aşteptând să se
întâmple ceva

La curtea doamnei
Luni!

(Octombrie, 2000)