Anunţul recent al activării clauzei de salvgardare a generat, în mod firesc, atât reacţia autorităţilor române, cât şi o reflectare, uneori exagerată, a mass-media. Tocmai de aceea vom încerca să prezentăm, cât mai echilibrat, contextul şi consecinţele acestei măsuri.

Deși, la o primă lectură a comunicatului, decizia Consiliului federal pare surprinzătore, aceasta respectă condiţiile în care au fost ridicate restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari în 2016, și mai mult, se înscrie în planul mai larg dezvoltat după rezultatele referendumului din 9 februarie 2014 (50,3 % dintre votanţi şi 17 cantoane au acceptat iniţiativa populară „Contra imigraţiei în masă”).

În urmă cu doar o săptamână a fost publicat raportul Secretariatului de stat pentru migraţie, pentru primul trimestru al anului 2017, în care se observă clar faptul că numărul rezidenților UE-2 (UE + Romania și Bulgaria) a crescut într-un ritm de peste două ori mai mare decât UE-8 (ţările din primul val de aderare) şi de peste 10 ori mai mult decât media UE/AELE.

Toate aceste cifre depăşesc cu mult creşterea de 10%, media ultimilor 3 ani, condiția admisă ca limită, faţă de care şi-au păstrat dreptul de a reveni asupra măsurii adoptate la 1 iunie 2016.

Ca o paranteză, urmărind cifrele publicate în mai multe articole din presa românească, am observat câteva neclarităţi. În valoare absolută, numărul rezidenţilor UE-2 a crescut în ultimul an, cu 3698 de persoane, iar în comunicat se vorbește de 3300, diferenţa reiese din datele de referinţă diferite folosite: în raport se analizează perioada martie 2016 – martie 2017, iar in comunicat se ia in calcul numărul rezidenţilor, începând cu iunie 2017. De asemenea, 3900 reprezintă numărul total de permise de rezidență de tip B şi include deţinătorii de permise tip L și G, care au obţinut, în perioada analizată, pe cel de tip B şi erau deja incluşi în statisticile federale ca rezidenţi temporari.

Ca efect, în următoarele 12 luni se va reveni la aplicarea quota – acordarea unui număr limitat (996) de permise de rezidenţă, cu drept de muncă, pentru cetăţenii români şi bulgari.

Trebuie bine înţeles că va fi restricţionată doar eliberarea de noi permise de ședere de tip B (durată de ședere între 1 și 5 ani), rămânând neafectată prelungirea celor deja eliberate până la acest moment. Permisele de tip L (durată de ședere sub un an) şi de tip C (permise de stabilire de lungă durată), a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor (ALCP) nu se înscriu în efectele clauzei de salvgardare.

După cum reiese din comunicatul oficial, decizia are în vedere prevenirea creşterii accentuate a şomajului în rândul nou veniţilor, mai ales că majoritatea acestora este angajată în activităţi sezoniere şi este în total acord cu politicile din domeniu.

Desigur, măsura va afecta o mare parte dintre conaţionalii aflaţi în această situaţie, însă nu e cu nimic deosebită de ansamblul de decizii federale şi cantonale care au condus la apariţia unei pieţe a muncii extrem de competitive. În acest sens, autoritățile consulare și Ambasada Romaniei sunt pregătite să acorde asistență, la cerere.

Aşa cum afirmam şi în debutul articolului, nu dorim să tratăm acest subiect într-o manieră alarmistă, mai ales că aplicarea acestor restricţii este limitată temporar. Din propriile noastre experienţe ştim că excelenţa, perseverenţa şi profesionalismul deschid uşile angajatorilor şi că există suficiente oportunităţi pentru toţi cei ambitioşi şi bine calificaţi în specialităţile profesionale care sunt deficitare în Elvetia.

Pentru a afla mai multe amănunte despre acestea, precum şi despre condiţiile de muncă şi de viaţă în Elveţia, vă invităm să vă abonați la newsletter-ul portalului de informare a comunităţii – Casa românilor din Elveţia şi să lecturaţi paginile Ghidului românilor în Elveţia.

Vă aşteptăm cu întrebări şi comentarii pe paginile noastre de Facebook: Casa românilor şi Ghidul românilor!

Un articol realizat de Claudia Bălan şi Adrian Moraru